1. Pregătirea spectacolului
1.1. Achiziţionarea scenariului (aprilie)
1.2. Întâlnire de lucru (aprilie)
1.3. Derularea repetițiilor (mai-iulie)
1.4. Construirea decorului, inclusiv costume și păpuși (mai-iunie)
1.5. Monitorizare, evaluare şi raportare intermediară, tehnică şi financiară (aprilie-iulie)
1.6. Acţiuni de promovare (L1-L4)

2. Integrarea muzicii cu specific rroma în spectacol
2.1. Identificarea muzicienilor (mai)
2.2. Alegerea melodiilor, adaptarea acestora la specificul spectacolului (mai)
2.3. Repetiții comune cu actorii pentru a finaliza spectacolul (iunie-iulie)
2.4. Monitorizare, evaluare şi raportare intermediară, tehnică şi financiară (mai-iulie)
2.5. Acţiuni de promovare (mai-iulie)

3. Derularea spectacolelor
3.1. Elaborarea calendarului deplasărilor şi asigurarea aspectelor administrative (iulie)
3.2. Deplasări si reprezentații (august-decembrie)
3.3. Evaluarea deplasărilor (decembrie)
3.4. Monitorizare, evaluare şi raportare intermediară, tehnică şi financiară (iulie-decembrie)
3.5. Acţiuni de promovare (iulie-decembrie)

4. Derularea atelierelor de promovare a toleranței prin teatru cu copiii
4.1. Elaborarea tematicii atelierelor (mai)
4.2. Elaborarea sau achiziţionarea materialelor necesare atelierelor (iunie-iulie)
4.3. Derularea atelierelor (august-decembrie)
4.4. Monitorizare, evaluare şi raportare intermediară şi finală, tehnică şi financiară  (mai-decembrie)
4.5. Acţiuni de promovare (mai-decembrie)

1.1. Achiziţionarea scenariului (L1)
Povestea clasică pe care ne dorim să o spunem este cea a lui Hansel si Gretel. Scenariul elaborat de către Hanyecz-Debelka Róbert este o adaptare reușită a poveștii spuse de către frații Grimm. Hansel si Gretel, în viziunea regizorului Szoke Kavinski Andras, este o poveste despre maturizare, despre inteligența și curajul a doi copii care reușesc să învingă nu doar Vrăjitoarea, dar mai mult decât atât, ei reușesc să își schimbe întregul destin.
Totodată, motivul principal al acestei dramatizări, este frica. Cele două personaje principale reuşesc să-şi învingă temerile şi trec cu bine de toate încercările ce le ies în cale, fiind un adevărat model pentru micii spectatori
Noutatea acestui spectacol constă în abordarea modernă a textului original, inserarea unor momente de interactivitate bine gândite în economia spectacolului, pentru ca publicul, indiferent de vârstă, să îşi păstreze interesul şi atenţia faţă de mesajele transmise. Povestea pune accente asupra greutăţilor din viaţa de zi cu zi pe care le pot întâmpina copiii, indiferent de mediul de provenienţă sau perioadă istorică.
Fiecare personaj este bine definit, pentru a fi identificat uşor de către copiii. Hansel este un băieţel isteţ, dar cam fricos şi nu prea descurcăreţ, Gretel este o fetiţă inventivă, cuminte, harnică şi cu foarte mult curaj. Personajul negativ, Vrăjitoarea, reprezintă cel mai bine genul de pericol de care toţi copiii sunt sfătuiţi să se ferească: "străinul". Duplicitatea doamnei bătrâne prea amabile şi mieroase, care îi ademeneşte pe copii cu dulciuri şi vorbe frumoase, în timp ce motivele ei reale sunt evident malefice, reiese foarte uşor deoarece acest personaj a fost bine creionat de autorul dramatizării.    
Povestea scenică a acestui proiect are ca scop şi identificarea unui public care nu este obişnuit cu reprezentaţiile teatrale. Reprezentaţiile din acest proiect oferă publicul ţintă - copii din cele 5 sate bihorene - un drept al lor: accesul la cultură. Un spectacol de păpuşi după o poveste clasică poate, până la urmă să permită unui număr constant de persoane să-şi continue carierele în sectorul cultural, iar ateliere de promovare a toleranţei interetnice susţinute după spectacol oferă celor vizaţi oportunitatea de a se bucura, învăţa şi să  ia parte la viaţa culturală
Spectacolul  va fi unul interactiv. Micuţii spectatori sunt invitaţi să urce pe scenă pentru a fi parte a spectacolului. Cei mici sunt, în general, extrem de receptivi la idee … chiar dacă ar trebuit să poarte nişte cizme uriaşe, o pălărie cu boruri imense şi chiar să taie lemne. Spectacolul se doreşte a fi o experiență plină de veselie, prietenie, curaj și magie.

1.3. Derularea repetițiilor (L2-L4)
Pentru a spune povestea Căsuței de Turtă Dulce, avem nevoie de personaje! Cine este Hansel? Cine este Gretel? De cine mai avem nevoie?
Repetiţiile se desfăşoară de-a lungul a trei luni începând cu finalul lunii mai. Repetiţiile vor fi  stabilite în funcţie de programul celor implicaţi. În cadrul repetițiilor pentru spectacol participă 4 actori, care au următoarele roluri distribuite: Hansel – actorul Florian Silaghi, Gretel – actriţa Alina Vicoveanu, Vrăjitoarea – actorul Andrei Fazecaş, Cioara – actorul Alexandru Pop. Alături de aceste personaje principale, actorii implicați în cadrul proiectului vor îndeplini roluri secundare ce ţin de viziunea regizorală a spectacolului.

1.4. Construirea decorului, inclusiv costume și păpuși (L2-L3)
Povestea  pe care ne-o dorim să o spunem este una cunoscută. Fiecare dintre noi a auzit de Hansel si Gretel în copilărie. Cunoaștem toate întâmplările de care au avut ei parte în pădurea în care s-au rătăcit. Da, știm și de vrăjitoare! Și știm și cum a fost ea păcălită de către cei doi copilași! Prin spectacolul nostru ne propunem ca fiecare copil să se regăsească în curajul, inocența și bucuria celor două personaje atât de dragi din Căsuța de Turtă Dulce!  
Construirea păpușilor și a costumelor lor presupune creionarea fiecărui personaj în așa fel încât fiecare să primească viață pe scenă. Pentru a reuși să facem asta, păpușile trebuie să fie expresive și să se potrivească cu personajul pe care îl reprezintă.
Scenografia spectacolului înseamnă realizarea decorului, construirea păpuşilor şi confecţionarea costumelor.
Decor:
2 Paravane laterale 2 feţe schimbare scenă decor
Scară lemn pictată
Pânză pictată proiectată pe scara de lemn
Elemente lemn construcţie decor
Elemente recuzită: ceaun special, rogojini, cutii rogojini, firez etc.
10 pomi/maturi unicat 2 feţe
Capră lemn ajustabilă decor
Obiecte neprevăzute

Păpuşi:
3 păpuşi tip wayang (Hansel, Gretel, Vrăjitoarea)
1 marionetă (Hansel)
1 păpuşă animată (cioara - ajutorul Vrăjitoarei)

Costume de scenă:
6 costume de scenă (bluze şi pantaloni tip rustic)

1.6. Acţiuni de promovare (L1-L4)

Conferința de presă - Lansarea proiectului “Căsuţa de turtă dulce”, spectacol de teatru cu păpuşi şi marionete, pentru copiii din mediul rural.

Invitație la conferința de presă Comunicat de presă

 

2.2. Alegerea melodiilor, adaptarea acestora la specificul spectacolului (L2)
Toată ambianța spectacolului Căsuța de Turtă Dulce este susţinută de muzica tradiţională cu specific rroma, care poate plasa această poveste în orice comunitate existentă în mediul rural românesc actual.

Folosirea unor melodii foarte cunoscute din repertoriul tradiţional, interpretate cu instrumente reci, de către virtuoşi artişti populari, îi dă spectacolului o notă de unicitate dar şi posibilitatea de a fi primit şi acceptat mult mai uşor de către spectatorii proveniţi din comunităţile cu populaţie mixtă din punct de vedere etnic.
Melodiile din coloana sonoră a spectacolului, au fost alese în vederea susţinerii actului scenic, pentru a amplifica emoţiile transmise de personajele piesei şi pentru a ajuta momentele de interactivitate cu publicul. Astfel, au fost alese doua melodii vesele, jucăuşe, o baladă cu specific rroma, şi melodii necesare unor momente pline de suspans. Toate acestea vor fi interpretate la vioară tradiţională cu goarnă, contrabas, acordeon şi braci.

Muzicienii aleşi să interpreteze aceste melodii, sunt instrumentişti care provin din familii cu vechi tradiţii lăutăreşti, transmise din generaţie în generaţie. Violonistul principal, Varga Nazarius, este nepotul celui mai cunoscut lăutar din zona Bihorului, cunoscut sub porecla de Zbiciu', şi fiul lui Varga Marius, zis şi Zbiciu' junior. Toţi trei instrumentişti sunt foarte cunoscuţi şi apreciaţi în zona Bihorului. Coordonatorul şi consilierul pe tema alegerii melodiilor, este Corina Szatmari, o interpretă vocală de muzică populară tradiţională, care pe lângă notorietatea obţinută ca şi cântăreaţă, are pregătire şi în domeniul artei teatrale, astfel înţelegând şi mai bine rolul muzicii în spectacolul de teatru.

2.5. Acţiuni de promovare (mai-iulie)

Comunicat de presă 2 iulie 2015

3.2. Deplasări si reprezentații (august-decembrie)

Primele reprezentații ale spectacolului de teatru cu marionete și păpuși “CĂSUŢA DE TURTĂ DULCE” au avut loc în 11 octombrie, ora 17:00 la Sânnicolau Român și în 12 octombrie, ora 12:00 la Oșorhei, iar de la ora 17:00 la Pomezeu.

3.5. Acţiuni de promovare (iulie-decembrie)

Conferința de presă - Lansarea proiectului “Căsuţa de turtă dulce”, spectacol de teatru cu păpuşi şi marionete, pentru copiii din mediul rural.

Comunicat de presă 3 oct Comunicat de presă 4 octombrie

              

Conferința de presă - Turta Dulce ajunge şi în comuna Ineu

Comunicat de presă 5 din decembrie 2015

Conferința de presă - Turta Dulce s-a terminat

Comunicat de presă 6 din 22 decembrie 2015

4.1. Elaborarea tematicii atelierelor (mai)

Atelierele organizate la finalul reprezentațiilor își propun promovarea toleranţei interetnice. Un asemenea obiectiv este subsumat politicilor de promovare a culturii şi a relaţiilor interetnice:
(1) Un spectacol de păpuşi după o poveste clasică poate, până la urmă să permită unui număr constant de persoane să-şi continue carierele în sectorul cultural, iar ateliere de promovare a toleranţei interetnice susţinute după spectacol oferă celor vizaţi oportunitatea de a se bucura, învăţa şi să  ia parte la viaţa culturală (Politici culturale. Un scurt ghid.- Simon Mundy, ed. Consiliului Europei, 2000 ; http://www.infoeuropa.md/files/politica-culturala-ghid-succint.pdf).
(2) În primul rând prin atelierele de promovare a toleranţei interetnice prin teatru, pentru care este estimat un număr de  50 de copii din 5 comunităţi rurale din judeţul Bihor, contribuim direct la conştientizarea diversităţii culturale. Considerăm că acesta este primul pas spre respectarea identităţii şi spre toleranţă reală faţă de grupuri culturale distincte. Activităţile din cadrul atelierului se bazează pe manualul Comisiei Europene „All different, all equal”, iar unde este posibil sunt particularizate accentuarea importanţei respectării identităţii culturale a populaţiei rrome.
În al doilea rând muzica spectacolului este una cu specific rroma, prin includerea a doi muzicieni rromi. Un aspect important pentru promovarea interculturalităţii este faptul că, în cadrul spectacolelor susţinute în cele 5 comunităţi rurale, fondul muzical este susţinut live. Spectatorii au astfel oportunitatea de a vedea colaborarea între artişti de etnii diferite. 

La atelierul de promovare a toleranţei interetnice se lucrează cu un număr minim de 10 copii din fiecare comunitate, ajungând astfel la 50 de copii care vor beneficia gratuit de acestea. Participarea la ateliere este la alegere, în funcţie de dorinţa şi interesul copiilor. Actorii şi animatorii organizează în aşa fel activităţile atelierului încât să poată participa toţi copii care doresc. Atelierul durează în medie de o oră, cuprinzând şi discuţii cu privire la concluziile ce pot fi extrase din spectacol